marți, 19 mai 2015

Femeia de ieri si de maine

Era cel mai cautat avocat de divorturi de catre clientela feminina. Dupa felul cum intra in cabinetul lui de avocatura, el stia din ce categorie facea parte noua clientela. Si desi era cel mai aglomerat avocat, veneau totusi la el, cu speranta ascunsa, va savarsi o minune, va reusi ca prin farmec oarecare sa readuca fericirea in caminul lor distrus. Le dadea cu totul alte sfaturi si incerca sa le influeneze sotii, sa-i readuca pe calea cea dreapta, spre a mentine casnicia cu orice pret. Dar iluzile acestea le pierduse de mult; acum era foarte sceptic. Experienta il invatase ca in acest fel prelungea numai un martiriu si ca nu exista nici un leac pentru casniciile nefericite. 

El stia ca femeile de felul acesta, in durerea sfasietoare de la inceput, pierd orice notiune de onoare si judecata. Pur si simplu nu vroia sa se casatoreasca niciodata, vazand cate divorturi pot exista, unele dureroase altele mai putin dureroase. Pana intr-o zi cand o cunoscu pe acea femeie care ii devenise clienta, o doamna simpla dar de o frumusete rapitoare. Nu mai resimtise asa ceva din tinerete in fata unei femei frumoase. Inima lui batea sa se rupa. De mii de ori se intamplase sa-i vorbeasca femei frumoase, dar parca niciuna nu era ca ea. ii placea sa o alinte spunandu-i'' Femeia de ieri de azi'', pentru ca femeia de azi vrea orice, numai femeie nu. Ea vrea sa fie barbat in infatisare, in taietura parului, in imbracaminte, in sport, in felul de a se purta, in toate.Asadar o invitase la teatru, si in drumul spre casa, el ii apuca mana. Apoi incepura sa se sarute cu aprindere, cu o patima ce-i unea strans, ameteala ii cuprinse pe amandoi fara sa se mai gandeasca la altceva. Femeia de ieri si de maine devenise femeia de astazi. Fusese dezradacinata si nu se mai regasea. Vroia neaparat sa se casatoreasca cu el, dar el  stiind ce se intampla cu casatoriile nici nu vroia sa auda, cu toate ca o iubea nespus de mult. In fata lui barbatului iubit, juca pe cat putea comedia fericirii si a multumirii, dar el citea in sufletul ei, o cunostea prea bine, si el suferea si nu stia cum sa iasa din impas. Trebuia sa faca pasul cel mare pana la urma, altfel risca sa o piarda, si nu isi dorea asa ceva.Venise ziua nuntii, era cu femeia sincera, pasionata, dar parca ii venea si sa rada. Ironia vietii! Tocmai lui trebuia sa i se intample asta! Lui! Sa stea aici si sa astepte cununia ca un conspirator. El, care ura casatoria! Dar nu mai putea da indarat. Imprejurarile erau mai tari decat ratiunea. Erau doi iubiti uniti prin casatorie, venea viitorul, pe care il avea in mana lui si puterea lui. Era femeia lui, si simtea ca va ramane vesnic...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu