luni, 19 octombrie 2015

Tradarea prietenei

Camelia ii era cea mai buna  prietena Ancai,  nu de ieri, de azi, ci inca din vremea adolescentei. Intre ele doua nu au existat niciodata secrete, iar viata nu a reusit sa le desparta... Pana in vara asta.
Era o zi torida de  iulie, Camelia tocmai venise de la mare. Sedeau impreuna la o terasa umbrita si se racoreau cu un suc. Arata superb, era bronzata si binedispusa. 

Vroia neaparat sa ii spuna ceva prietenei,  dar nu indraznea, si totusi, trebuia sa aiba curaj sa-i marturiseasca ce avea pe suflet. Nu mai suporta sa ii ascunda adevarul.
Nu o mai vazuse  pe Anca atat de trendy in ultimii doi ani, cat trecuse de la divort.
 Asta era un semn clar de vindecare sufleteasca, credea ea. Trebuia sa se duca sa isi ia fetita de la cursul de engleza, dar nu putea sa o lase sa plece, acum era momentul sa ii spuna ca se indragostise de  tatal fetitei ei.  Nu a putut sa o priveasca din prima in ochi. 
S-a uitat in jos, la piciorul mesei, nestiind cum sa inceapa. 
Cand a auzit Anca ca ei doi erau impreuna de patru luni, a crezut ca viata se sfarsise pentru ea. Era satula de cate scuze auzise, si lacrimi prefacute, asa ca s-a ridicat de masa, si a plecat fara sa se uite inapoi.
Atunci Camelia a luat o decizie,  aceea de a termina cu barbatul iubit, dar acesta nici nu a vrut sa auda ce hotarare luase Camelia, mai ales ca ii spusese ca aflase Anca despre relatia lor. 
Deja trecuse ceva timp si ei doi nu reusisera sa ia o decizie favorabila pentru toti. 
Venise ziua prietenei ei, si i-a trecut o clipa prin minte sa mearga la petrecerea ei, dar stia ca acest lucru este o prostie, asa ca s-a multumit sa ii trimita un e-mail, urandu-i ''La multi ani!'' si atat. 
Asa au pus punct la o prietenie de cativa ani buni.

2 comentarii:

  1. Uau! Asta da lovitura! :(
    Cu asa prieteni cui ii mai trebuie dusmani?!

    RăspundețiȘtergere
  2. Mare dreptate ai... mai bine lipsa de asa''prieteni''

    RăspundețiȘtergere